:: Colegiul National B.P. Hasdeu ::

Tabel Cronologic

1838	26 februarie - Se naste la Cristinesti, judetul Hotin (Basarabia), în familia profesorului Al. Hasdeu, Tadeu, copilul care va deveni peste ani Bogdan Petriceicu Hasdeu.
1848	Moare Elisabeta Hasdeu, mama viitorului savant. În toamnã micutul Tadeu începe cursurile gimnaziale la scoala polonã din Vinita.
1850	11 ianuarie - Are loc debutul literar în ziarul "Odeskii Vestnik (Vestitorul Odesei)", cu o corespondentã datatã "28 decembrie 1850", unde relateazã desfãsurarea unui bal al tinerei nobilimi din Hotin, organizat de autoritãti în cinstea zilei onomastice a tarului.
1850-1851	Hasdeu continuã cursurile gimnaziale în localitatea Rovno.
1851 - 1852	Sub pretextul mutãrii la gimnaziul din Chisinãu, Al. Hasdeu îsi retrage fiul de la scoala din Rovno si îl tine un an la mosia de la Cristinesti. Initiat de cãtre tatãl sãu în istorie si folcloristicã, tânãrul gimnazist are, acum, prilejul sã aprofundeze studiile de istorie, sã culeagã primele texte literare populare si sã elaboreze cele dintâi lucrãri dedicate folclorului.
1852	20 octombrie - Debuteazã poetul B.P.Hasdeu, în revista "Severnaia pcela (Albina Nordului)" din Petersburg, cu poezia Constantin Stamati.
1852 - 1853	B.P. Hasdeu îsi continuã studiile gimnaziale din Chisinãu.
1853	decembrie - Tânãrul de 17 ani îsi abandoneazã studiile plãnuind sã se dedice carierei militare.
1854	21 mai - B.P. Hasdeu pleacã din Chisinãu spre a se înrola ca iuncher în armata taristã.
1855	5 octombrie - Se înscrie ca student audient la Facultatea de Drept a Universitãtii din Harkov.
1857	primãvara - B.P. Hasdeu pãrãseste cursurile Universitãtii din Harkov si trece pe teritoriul românesc liber, la Iasi, unde, initial, este angajat ca intendent al mosiilor printului C.D. Moruzi. Acum renuntã la numele de botez Tadeu - care, prin traditie i se dãduse în cinstea bunicului dinspre tatã - în favoarea numelui de Bogdan.
1858	La 18 noiembrie apare, la Iasi, primul numãr al revistei "România", pe care o scoate B.P. Hasdeu cu ajutorul tatãlui sãu. Odatã cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în ambele principate - la 24 Ianuarie 1858 -, revista îsi va înceta activitatea.
1859	În martie, apare la Iasi revista lunarã "Foaea de storia românã", care, datoritã manifestãrii acelorasi idei unioniste ale redactorului ei, este obligatã sã îsi înceteze aparitia dupã numai patru numere.
1860	15 ianuarie - Este titularizat ca profesor de istorie, geografie si statisticã la Scoala Realã Centralã din Iasi. La 22 martie apare la Iasi, redactatã de B.P. Hasdeu, "Foita de istorie si literaturã". Aici este publicat studiul istorico-filologic "Perit-au dacii?", care rãmâne neîncheiat, d in cauza scandalului stârnit de ideile sustinute.
1861	în varã - Din însãrcinarea personalã a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, B.P. Hasdeu se deplaseazã ca delegat oficial al României la expozitia arheologicã din Polonia (Cracovia). Acum este ales membru al Societãtii Arheologice Iagelone din Crocovia. Este prima recunoastere internationalã a meritelor sale.
1862	22 ianuarie - B.P. Hasdeu e încadrat, prin ordonantã domneascã, ca profesor titular de istorie si statisticã la Colegiul National din Iasi. în octombrie apare, la Iasi, sub redactia lui, primul numãr al revistei "Din Moldova", care, începând cu numãrul 10 (1863), se va numi "Lumina". Este momentul în care B.P . Hasdeu se ilustreazã dintr-odatã în mai multe compartimente ale beletristicii: liricã (17 poezii), prozã (nuvela "Duduca Mamuca"), dramaturgie (drama istoricã "Rãposatul Postelnic") si criticã literarã (semneazã amplul eseu "Miscarea literelor în Esi").
1863	18 mai - B.P. Hasdeu este destituit, prin decret domnesc, "din postul de profesor public la Catedra de Istorie, cursul superior de la Gimnaziul din Iasi". Pretextul a fost "imoralitatea" nuvelei "Duduca Mamuca". La 3-4 iunie se desfãsoarã, la Iasi, procesul de presã intentat scriitorului, prin intrigile dusmanilor sãi (V.A. Urechia, Titu Maiorescu, Ion Pangrati s.a.), pentru "imoralitatea" prozei sa le. Pledându-si singur cauza, cu mijloacele esteticianului si ale criticului de literaturã universalã, B.P. Hasdeu obtine achitarea. În noiembrie, scoate la Bucuresti primul numãr al publicatiei umoristice "Aghiutã".
1864	În februarie publicã volumul "Luca Stroici, pãrintele filologiei latino-române", care începe colectia "Studii critice asupra istoriei României". În intervalul 2 iulie - 25 august publicã în foileton, în ziarul "Buciumul", "Copilãriele lui Iancu Motoc", prima parte a romanului istoric, rãmas neterminat, "Vieata unui boier".
1865	10 iunie - Are loc cãsãtoria religioasã cu Iulia Faliciu din Rosia Abrudului (Rosia Montanã). Nas onorific este istoricul si filologul August Treboniu Laurian. În septembrie, apare, la Bucuresti, monografia "Ioan Vodã cel Cumplit", lucrare istoricã, care se impune mai mult prin expresivitate.
1866	6 februarie - Începe sã aparã, sub directoratul lui B.P. Hasdeu, revista umoristicã "Satyrul". Din motive usor de bãnuit, dupã al 14-lea numãr, revista înceteazã sã mai aparã.
1867	28 ianuarie - Are loc premiera piesei istorice "Domnita Rosanda", interpretii fãcând parte din trupa lui C. Demetriad. La începutul lui februarie, este reprezentatã, pe scena "Teatrului cel Mare" din Bucuresti, drama istoricã "Rãzvan Vodã". De la editia a III-a (1869), piesa poartã titlul "Rãzvan si Vidra" si subtitlul "poemã dramaticã".
1868	10 ianuarie - Este validatã de cãtre Parlament alegerea lui B.P. Hasdeu ca deputat de Bolgrad. În varã, cu sotia, cãlãtoreste în Serbia, Ungaria, Austria, Boemia, Bavaria si Francia, pentrucercetãri speciale de arhivã privind secolele XV - XVI ale istoriei poporului român.
1869	16 aprilie - Scoate, la Bucuresti, gazeta "Traian", preponderent antidinasticã si antiboiereascã. La 2 noiembrie, se naste, la Bucuresti, Iulia, unicul si adoratul sãu copil.
1870	2 martie - În locul jurnalului "Traian", suprimat de Guvern, istoricul publicã foaia "Columna lui Traian". Caracterul ei politic va scãdea, în curând, în favoarea celui cultural -stiintific.
1871	13 septembrie - În paginile "Columnei lui Traian", începe publicarea "Istoriei critice a românilor" lucrare fundamentalã a istoriografiei nationale, conceputã la dimensiuni gigantice (72-80 de volume).
1872	martie - Apare, la Bucuresti, prima fasciculã din "Istoria criticã a românilor". La 9 septembrie, se stinge din viatã la Hotin tatãl scriitorului, Al. Hasdeu.
1873	La casa de editurã Socec, Bucuresti, vede lumina tiparului volumul Poezii de B.P. Hasdeu, reunind câteva dintre cele mai reprezentative poeme publicate printre periodicele timpului. În mai, apare volumul I al Istoriei critice a românului.
1874	14 octombrie - Recent numit profesor de filologie comparativã la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitãtii din Bucuresti, îsi tine lectia inauguralã, în prezenta unei numeroase asistente. La 11 iunie, Titu Maiorescu suspendã cursul.
1876	La 15 mai este numit director general al Arhivelor Statului, functie pe care o va detine un sfert de veac.
1877	La 13 septembrie - Cu 14 bile albe si una neagrã, savantul e ales, de plenul Societãtii Academice Române, membru actual la Sectiunea Filologicã.
1878	Apare, la Bucuresti, tomul I din vasta lucrare filologico-comparisticã Cuvente den bãtrâni: Limba vorbitã între 1550-1600 (Studiu paleografic-lingvistic). În septembrie, la invitatia lui Angelo de Gubernatis si M. Amari, istoricul participã la cel de al IV-lea Congres international al orietalistilor de la Florenta. La 2 octombrie, B.P. Hasdeu este numit printr-o adresã a Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, profesor provizoriu la Catedra de Filologie Comparatã a Universitãtii bucurestene.
1879	2 ianuarie - Se prezintã, pe scena Teatrului National din Bucuresti, în premierã, comedia Trei crai de la Rãsãrit (initial numitã Ortonerozia). Piesa este tipãritã si în volum. La 12 octombrie, filologul este desemnat secretar general ad interim al Academiei Române, pe timpul lipsei din tarã a lui Al. Odobescu.
1880	10 aprilie - I se decerneazã Premiul "I. Heliade Rãdulescu" (de 500 lei aur) al Academiei Române pentru tomul II, Cãrtile poporane ale românilor în sec. al XVI-lea. Studiu de filologie comparativã (1879) din vasta lucrare Cuvente...
1881	2 aprilie - Primeste pentru a doua oarã Premiul "I. Heliade Rãdulescu" pentru studiul Principie de lingvisticã, vol III al Cuventelor…
1882	4 februarie - La propunerea lui Marcel Bréal si Abel Bergaigne, filologul român este ales membru al Societãtii de Lingvisticã din Paris. La 9 martie, Consiliul profesoral al Facultãtii de Litere si Filosofie din Bucuresti îl desemneazã în unanimitate decan pe o perioadã de 3 ani. În iulie-august îsi petrece, împreunã cu familia, vacanta la Genova.
1884	10 ianuarie - În sedinta ordinarã a Academiei Imperiale de Stiinte din Petersburg, B.P. Hasdeu este ales membru corespondent. La 2 aprilie, la propunerea lui Titu Maiorescu - împãrtã în prealabil de conducerea Academiei si de rege, care subventiona lucrarea -, Hasdeu e însãrcinat de plenul academic cu elaborarea marelui dictionar Etymologicum Magnum Romaniae. Entuziasmat el însusi de mãretia operei la care se angaja, filologul prezenta peste douã zile programa, din perspectiva cãreia dictionarul urma sã se încheie în 6 ani. În vederea unei documentãri cât mai ample, el propunea alcãtuirea unui chestionar lingvistic care sã fie rãspândit în toatã tara.
1885	martie - Este ales vicepresedinte al Academiei Române. În absenta lui Ion Ghica, tine locul presedintelui. În iulie, apare prima fasciculã din Etymologicum Magnum Romaniae. octombrie - Iulia Hasdeu este înscrisã la Facultatea de Litere de la Sorbona, sectia filosoficã, si îsi alege ca tezã de doctorat: Filosofia popularã a românilor: logica, psihologia, metafizica, etica si teodiceea.
1887	martie - Se încheie tipãrirea primului tom (fasciculele 1-4) din Etymologicum Magnum Romaniae. La 28 martie, la alegerile academice, Hasdeu devine prim-vicepresedinte al Academiei Române.
1888	17 aprilie - Boala Iuliei (ftizia) înainteazã necrutãtor. Savantul îsi viziteazã fiica la Paris pentru a se convinge de gravitatea bolii. În iunie îsi însoteste familia la Agapia. La 17 septembrie, ora 14, se stinge din viatã, la Bucuresti, în floarea tineretii (avea numai 19 ani) inteligenta si talentata Iulia Hasdeu.
1890	octombrie - Încearcã sã-si reia cursul la facultate, dar nu are putere sã îl continue. Solicitã concediu pentru încã un an, lãsându-l suplinitor pe Lazãr Sãineanu.
1891	septembrie - La reluarea efectivã a cursului la Universitate, profesorul predã etnopsihologie în loc de filologie comparatã.
1892	martie - Apare fascicula a IV-a, cu care se încheie tipãrirea volumului II din Etymologicum Magnum Romaniae.
1893	martie - Cu prilejul sesiunii generale a Academiei Române apare fascicula I din volumul III al Dictionarului etimologic. Începând cu luna octombrie, savantul abordeazã, în cadrul cursului de filologie comparatã, problemele substratului dacic al limbii române, pe care le va dezbate timp de trei ani.
1897	începutul anului - Apare la Bucuresti volumul Sarcasm si ideal (subintitulat Ultimii nouã ani de literaturã)
1898	tot la începutul anului - Apare la Bucuresti, tomul IV din Etymologicum Magnum Romaniae. În precuvântarea cãrtii, autorul face publicã abandonarea definitivã a dictionarului (continuarea acestuia fusese încredintatã, nu demult, lui Al. Philippide).
1899	30 ianuarie - Se organizeazã la Bucuresti un banchet somptuos în cinstea lui B.P. Hasdeu. Iau parte la acesta 40 de figuri marcante ale vietii artistice, literare, stiintifice si politice românesti. decembrie - Ministerul Instructiunii Publice desfiinteazã Catedra de filologie comparatã de la Universitatea diin Bucuresti, neadmitându-i lui Lazãr Sãiteanu sã continue opera începutã de profesorul sãu.
1902	19 iunie / 2 iulie - Se stinge din viatã la Câmpina, cea dintâi Iulie, sotia lui B.P. Hasdeu. 10 ianuarie - Adunarea plenarã a Societãtii Arhitectilor Români îl alege pe B.P. Hasdeu membru onorar (de onoare).
1904	Savantul prefateazã - printr-o scrisoare - volumul discipolului sãu N.I. Apostolescu, Studii. Literaturã. Esteticã. Filologie.
1907	25 august, orele 11,45 - Dupã grele suferinte (era mai bine de un an si jumãtate bolnav cu nervii), B.P. Hasdeu îsi dã obstescul sfârsit. Este înmormântat în dupã-amiaza zilei de 27 august la Cimitirul Bellu în cavoul unde se odihneau "cele douã Iulii", fiica si sotia savantului.