Solurile
 


 
      
Judetul Buzau se afla,prin pozitia sa geografica, in cadrul ariei de contact dintre domeniul pedogeografic central-european si cel est-european, situatie reflectata in distributia zonala a solurilor.
In general,repartizarea solurilor, factorul primordial il constituie treptele de relief.

Solurile treptei montane se compun din podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune argilo-humice,iar in locurile acoperite cu pajisti apar solurile brune si brun acide de pajiste.Pe pantele accentuate se dezvolta solurile brune acide,pe cand in locurile putin inclinate care permit mentinerea umezelii si chiar dezvoltarea de sfagnete,apar podzoluri de destructie cu mult humus brut.La altitudini mai mici(corespunzator padurilor de fag si fag cu rasinoase)intervine ca factor important si roca.Pe faciesul gresiei de Tarcau se dezvolta solurile brune si brun acide mezobazice bogate in material scheletic cu un grad de podzolire argiloiluviala redus.Faciesul de Kliwa,mult mai variat petrografic,permite dezvoltarea unei game mai largi de soluri podzolice.In luncile raurilor principale(Buzau,Basca Mare,Basca Rozilei,Siriu) se dezvolta soluri aluviale.

Solurile treptei subcarpatice se caracterizeaza printr-o varietate mai mare de tipuri si subtipuri.Solurilor zonale ,impuse de altitudine si climat (brune si brune podzolite),li se interpun soluri intrazonale legate de roca(rendzine si pseudorendzine),de panta si de umezeala mai accentuata,de microformele de relief(soluri de lunca);sunt prezente si patrunderi ale solurilor de campie(in podisul Ramnicului,pe pantele sudice ale subcarpatilor).

In nord,la contactul cu zona montana,se dezvolta solurile podzolice. La vest de valea Buzaului,in bazinete depresionare,apar soluri negre de faneata si pseudorendzine.La est de Buzau,procesele de eroziune si alunecarile au dus la aparitia,alaturi de soluri brune,brune galbui si argiloiluviale podzolite si a unor soluri in diferite stadii de degradare.Prezenta rocilor cu un bogat continut in saruri determina,local,in dezvolterea solurilor saraturoase(la Lopatari, valea Sibiciului,POliciori).Baza versantilor,constituita din marne cu gipsuri si tufuri dacitice, este acoperita cu soluri brune de padure si pseudorendzine.In piemontul Ramnicului,solurile formate pe nisipuri,pietrisuri si depozite loessoide fac trecerea de la cele caracteristice dealurilor (soluri brune in diferite grade de podzolire) la cele specifice regiunii de campie (cernoziomuri levigate).

Solurile campiei evidentiaza o succesiune de stadii si faze in procesul de solidificare a aluviunilor.Astfel apar aluviuni, soluri aluviale, cernoziomuri tinere, cernoziomuri in diferite grade de levigare.Solurile tipice - cernoziomurile levigate - se defasoara in toata regiunea.Spre est, locul acestora este luat de cernoziomuri ciocolatii si castanii (soluri tipice stepei).Zona de divagare a Buzaului, prin prezenta stratului acvifer aproape de suprafata, determina gleizari sau salinizari. Aici de formeaza cernoziomuri levigate de faneata, lacoviste, iar in locurile lipsite de drenaj apar saraturi.Acestea din urma se gasesc in doua sectoare: in sudul Campiei Ramnicului (in lungul vailor scurte, secate, dar cu ape freatice la mica adancime) si pe Valea Calmatuiului. Pe nisipurile de la sud de Calmatui exista cernoziomuri levigate nisipoase si nisipuri in solificare.

In judet exista si soluri ingropate si fosile, ce pot fi observate in deschiderile naturale create de Ramnic, Calnau, Slanic, Buzau etc., la trecerea prin piemont, sau in fruntea teraselor; sunt cernoziomuri levigate sau cernoziomuri tinere.Acoperirea lor s-a produs in perioade de aluvionare intensa sau de depuneri importante de praf eolian sau levigat.