Relieful
 

 
   Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-munti,dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati.
Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis", reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate, formand uneori cute-solzi, aliniate pe directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ 30-70 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani, pana in urma cu un milion de ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri.

Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelasi timp si zone, intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

Zona de munte

Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.

Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelasi nume-sunt constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu, Monteoru si Ivanetu.

Masivul Penteleu, delimiteat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important, atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m).Sub aspect petrografic, este format in mare parte din flis grezos(gresie de Tarcau), marne, marne calcaroase, flis bituminos, conglomerate.De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care favorizeaza alunecari de teren.

Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca Mica.Spre prima se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu.

Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau. Inaltimea maxima este de 1440m.Rocile predominante sunt gresiile, marnele, sisturile argiloase.Spre deosebire de masivele vecine,Podu Calului este puternic freagmentat de vai, in special de Casoca si afluentii sai,incat apare sub forma a doua sau trei masive unite prin sei largi.In acest fel ,intre Basca Rozilei, Basca mare,Hartagu si Buzau se individualizeaza Masivul Podu Calului propriu-zis,intre vaile Casoca,Basca Mare, Hartagu si Buzau-Masivul Teharau, iar la nord de Hartagu-Masivul Bota.

Masivul Siriu cuprins intre Buzau,Crasna si Siriu, este format din mai multe sinclinale si anticlinale, orientate NE-SV,unele apartinand panzei de Siriu.Partea cea mai inalta este fixata pe un sinclinal suspendat,cu flancul estic faliat.Masivul este alcatuit din gresii dure, numai in partea estica adaugandu-se o fasie de depozite oligocene, constituiite din alternante de gresii,marne,disodile si menilite.Cota maxima este de 1663m, in Creasta Malaia.Varful Siriu, cunoscut si sub numele Bocarnea are 1659m.In estul Malaiei, pe o larga suprafata cvasistructurala,se afla Lacul Vulturilor, cunoscut si sub numele de Lacul fara Fund.

Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului. Este format dintr-o creasta principala semicirculara, ce se mentine la peste 1000m, inregistrand valorile maxime in varfurile Rastoaca(1294m), Monteoru(1345m) si Cartiasu(1014m).Sructural, prezinta aceleasi caractere ca si Podu Calului, de unde si multele afinitati morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul vaii Nehoiasului.

Culmea Ivanetu se afla situata la sud de valea Basca Rozilei, fiind orientata aproape est-vest(pe directia cutarilor principale) si ia legatura directa cu subcarpatii.Ca aspect geografic si strutura petrografica se deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai inalte varfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neteda, orientata NE-SV; acestea sunt:Ivanetu(1191m), Arsenie(1115m),Zboiul(1115m) si Stanicu(992m).De mentionat este faptul ca in acest masiv isi are obarsia primul pinten paleogen(de Valeni), care patrunde adanc in zona subcarpatica.

Muntii Vrancei incadreaza latura nord-estica a judetului. Este vorba de o fasie ingusta, ce reprezinta versantul vestic al unor varfuri importante cum sunt: Lacaut(1776m), Goru(1785m), Giurgiu(1720m),Musa(1420m), Pietrele Insirate(1476m),Furu(1414m). Acest sector nu prezinta diferente mari fata de Penteleu,avand aceeasi structura si morfologie(suprafete de eroziune si structurale,plaiuri intinse delimitate de abrupturi de sute de metri,alunecari si prabusiri, bazinete si ingustari).Din acesti munti izvorasc Basca Mica, Bisca Mare, Ramnicul.

ZONA SUBCARPATICA

Fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,aceasta zona reprezinta o imbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si inseuari,altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri.

Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate larg.Cutele sunt orientate, ca si cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta adesea fracturari,ridicari sau coborari,asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita,Ciolanu,Blajani si Buda).Domina marno-argilele, nisipurile si gresiile de diverse tipuri, uneori aparand conglomerate si calcare.Structura geologica a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE;raurile au impus insa si alte directii de fragmentare,in special in partea centrala a zonei deluroase buzoiene, unde se imbina depresiunile si inseuarile dispuse longitudinal fata de structura,cu bazinete de obarsie,inseuari si depresiuni de eroziune orientate adesea transversal.La acestea se adauga si interventia pintenilor paleogeni, de structura montana, care diversifica si mai mult sectorul carpatic buzoian.

Data fiind complexitatea de ordin geologic, dar mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe:

Grupa centrala(Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului, avand un contur sub forma de inima.Altitudinile maxime sunt in Dealul Blidisel(821m),varful Pitigoiul(806m),varful Bocu(824m);in partea centrala, varful Botanul are 799m.Eroziunea apelor Saratel, Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu etc. precum si structura geologica si compozitia petrografica au dus la fragmentarea acestei grupe intr-o serie de subunitati:

1.Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si Buzau.In componenta acestor dealuri intra culmile Blidisel(821m),Muchea(746m) si Ursoaia.Blidiselul este format din conglomerate si gresii sarmatiene dispuse monoclinal,dand cueste si hogback-uri bine dezvoltate.Spre sud se continua prin culmea Muchea care dezvolta un abrupt puternic catre est.Si aici se intalnesc conglomerate sarmatiene dar si nisipuri si argile pliocene.

2.Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.In partea centrala se afla varful Botanului, alcatuit din conglomerate si gresii sarmatiene, cu strutura monoclinala, ce da un relief de cueste.In partea de est, Dealurile Dalmei se continua cu Dealul Posobesti(707), axat pe un sinclinal sarmatian.Spre sud-est bazinetul Plopeasa se dezvolta pe un afluent al Saratelului, iar catre sud, acesta se continua cu un culoar de sinclinal, marginit in est de o cuesta(Muchia Florica,Vf Muchia Stanii-449m).

3.Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale ,avand inaltimi ce urca la peste 800m:Vf. Bocului (825m),Dealul Glodul(807m),Vf.Pitigoiul(806m).Aceste dealuri sunt fragmentate de vaile Slanicelului si Grabicinei in cateva subunitati.Partea centrala este ocupata de Dealul Bocului propriu-zis, in partea de sud s-a dezvoltat bazinetul Pacurile,iar in nord se afla Dealul Pitigoiul-Glodului. Acesta se continua spre est cu Dealul Glodineasa.Din Dealul Pitigoiului pornesc spre sud o serie de culmi joase, care se extind intre vaile Slanicelului si Saratelului.Este vorba de Dealurile Silistea si Dealurile Trestioarei care se caracterizeaza printr-o altitudine mult mai joasa decat cele din jur(circa 500m), aparand in ansamblu ca o zona inalta depresionara.

4.Dealurile Paclelor sunt delimitate de Slanic si paraiele Saratel- Baligoasa.Au o directie aproape nord-sud si prezinta doua culmi paralele, ce se unesc la nord, in dealul Tocilei(598m).Vulcanii noroiosi de aici, unici in tara noastra, completeaza acest peisaj; cei mai de seama vulcani sunt grupati in doua platouri:Paclele Mici si Paclele Mari.

Grupa sudica (Istrita-Ciolanu) are caractere locale specifice, si anume: contact brusc cu campia,masivitate,altitudini mari,forme de relief impuse net de structura si petrografie,zone depresionare tipic subcarpatice.Pe ansamblu se divide in trei unitati.

Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase ale sarmatianului,care au influentat altitudinea si masivitatea dealului Istrita (Vf.Istrita 751m).Catre Campia Romana,contactul se face deosebit de brusc prin linii de falie,dar si prin caderea monoclina a flancului sudic al anticlinalului principal.Dealul Istrita poate fi divizat in mai multe subunitati,dictate in special de natura petrografica a rocilor:dealurile Niscovului situate in partea de est a grupei,au inaltimi de 200-400m si sunt constituite in principal,din formatiuni lavantine si cuaternare vechi;masivul Istrita propriu-zis este dominat in partea inalta de calcarele si gresiile sarmatiene,motiv pentru care si-a mehntinut altitudini de 600-700m.In interiorul sau se afla cateva bazinete sau depresiuni structurale si de contact(Izvoarele Saratii,Sarata Monteoru);dealurile Naienilor apar sub forma unei culmi inguste,format din aceleasi calcare si gresii sarmatiene care mentin si aici altitudini de circa 600m.

Dealul Ciolanu este de asemenea,unul din cele mai masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni si se dezvolta aproape paralel cu dealul Istrita.Spre sud este delimitat de depresiunea Niscovului,iar spre nord de izvoarele vaii Cricovului si Buzaului.Ca si la dealul Istrita, masivitatea si altitudinea sa sunt date de calcarele si gresiile sarmatiene,altitudinile variind intre 600 si 700m:Poiana Hotilor(737m),Poiana Brosa(641m),Vf.Bradului(661m),Vf.Cetatuia(632m) In partea de nord-est,respectiv intre Magura si Candesti,se desprinde o mica subunitate-dealul Cerbului(539m),constituit din formatiuni levantine(argile, nisipuri si pietrisuri),peste care se dispun stratele de Candesti.Din cauza constitutiei petrografice,dealul Cerbului,in ansamblul sau,prezinta multe degradari de teren.

Depresiunea Niscovului este formata pe un larg sinclinal in care au fost sedimentate formatiuni levantine si cuaternare.Afluentii dezvolta aici conuri de dejectie foarte intinse.Insasi Niscovul, la varsare, a format un imens con de dejectie,in care apele sale se pierd total in perioadele fara ploi.Prin toate caracteristicile este o depresiune tipic subcarpatica.

GRUPA ESTICA(Dealurile Calnaului),situata la est de valea Slanicului este drenata central de paraul Calnaului si delimitata de vaile Slanic si Ramnic. Grupa se poate subdivide in doua mari subunitati:una nordica,formata din sedimente mai vechi(varsta mio-pliocena),si o alta sud-estica,formata din depozite levantine si cuaternare.

Dealurile Bisocii compun in ansamblu ,subunitatea nordica.Are forma unui patrat,delimitat de vaile Slanic si Ramnic.Altitudinile maxime sunt cuprinse intre 800 si 970m,atat ca urmare a cutarilor violente,cat si datorita rocilor mai dure (de varsta meotiana,pontiana si daciana).Cele mai inalte varfuri sunt Bisoca(970m), Ulmusoru(943m),Sindrila(900m),iar spre sud Badicul(814m).Desi dealurile sunt foarte inalte,denivelarea fata de flisul carpatic apare evidenta ,intre ele remarcandu-se un culoar depresionar.

A doua subdiviziune se caracterizeaza prin directia nord-sud, prin roci moi de varsta levantina si cuaternara,prin suprafete mari expuse degradarii.Dupa felul cum este fragmentata de vaile principale,aceasta unitate se subdivide in treiu culmi:

1.Culmea Blajani,situata intre Calnau si Slanic,se extinde pe directie nord-sud si incepand cu dealul Caratnaului(633m),trecand prin inaltimi de circa 500m,ajunge in partea sudica,in dreptul localitatii Blajani, la 483m(Vf.Blajani) si 486m(Vf.Mare)

2.Dealurile Budei se alungesc intre Ramnic si Calnau si se constituie din pietrisuri de Candesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500m in nord si cresc catre sud unde ating 637m in Piatra Alba.

3.Dealul Capatanei(591m) se afla intre Ramnic si Ramna.Este constituita din pietrisuri de Candesti.

GRUPA VESTICA(Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si inseuari largi,foarte diferite sub aspectul structurii si compozitiei geologice.Se remarca in mod deosebit,patrunderea,in zona subcarpatica a pintenului paleogen de Valeni,ce reprezinta o continuare a culmii Ivanetu.Aceasta grupa se subdivide in trei subunitati:

1.Dealul Cornetel se intinde intre Buzau si Basca Chiojdului.Este constituit din formatiuni pliocene si cuaternare vechi,formand o regiune intens degradata de torenti.Altitudinile maxime se afla tot pe formatiuni levantin-cuaternare(Dealurile Cornetul-827m si Vf.Cetatuia-713m).Delimitarea de zona muntoasa se face pe o linie care incepe la nord de Patarlagele si trece pe la localitatea Catina.

2.Dealul Priporului, situat intre valea Zeletinului si Basca Chiojdului, prezinta o structura petrografica asemanatoare zonei carpatice.Altitudinile sunt mai reduse,avand un maxim de 823m inh Vf.Priporul.

3.Dealul Salcia cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat de doua cursuri de apa-Cricov si Buzau,se imparte in trei subunitati,diferentiate datorita structurii geologice si alcatuirii petrografice.In centru se afla dealul salcia(717m) sub forma unei creste in directie NE-SV.Catre sud se situeaza inseuarea Cislau-Cricov cu altitudinea de 400-500m,dezvoltata pe un sinclinal.Peste aceasta inseuare se face trecerea intre depresiunea Cislau si depresiunea Sanger-Lapos. Intre vf.Salcia si Varful Zeletin se prezinta a treia subunitate-podurile Frasinetului cu altitudini de 400-500m,cu aspect de campie care face trecerea intre valea Buzaului si bazinul Cricovului.

Depresiunea Patarlagele se dezvolta de la contactul dintre munte si Subcarpati pana la valea Buzaului.Este o zona unde terasele incep sa aiba o larga dezvoltare si unde apar importante degradari de terenuri.

Depresiunea Cislau, formata la trecerea Buzaului peste un alt sinclinal,are latimea maxima catre inseuarea Cislau-Cricov.

Ingustarea de la Ciuta este zona cea mai stramta pe care o prezinta valea Buzaului pe tot parcursul Subcarpatilor.Chiar soseaua,in aceasta parte paraseste valea propriu-zisa si urca in serpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta.

Depresiunea Parscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelasi nume si continua pana la Berca unde valea schiteaza o usoara ingustare impusa de traversarea anticlinalului Berca-Arbanasi.

Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa -Vintila Voda incepe, dupa cum arata si numele, din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului (Vintila Voda).Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de Dealurile Dalmei, Bocului,Bisocii si Paclelor.

FASIA DE TRANZITIE

Aceasta fasie faca trecerea intre zona subcarpatica si campie.La vest de Buzau ,subcarpatii Istritei iau contact cu campia de subsidenta prin linii de falii.Pe aceasta zona de contact eroziunea a grefat o fasie de glacis-glacisul Istritei(110-300m).La est de Buzau ,trecerea de la subcarpati la campie se face mai intai printr-un piemont de acumulare alcatuit din pietrisuri si nisipuri dispuse monoclinal (piemontul Ramnicului) care urca pana la inaltimi de 300-400m, apoi printr-un glacis care incepe aproximativ de la altitudinea de 250m in jos.

ZONA DE CAMPIE

Aceasta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale.

Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce vine dinspre Ploiesti, trece pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic catre localitatea Stalpu. Limita estica urmareste localitatile Glodeanu Sarat,Movila Banului si est de Stalp.Partea inferioara a paraului Sarata s-a instalat pe limita estica a acestei subunitati.La limita nordica, si mai ales intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare. Peste aceasta campie pare sa se fi scurs chiar Buzaul, intr-o prima etapa de intrare in campie-o terasa inferioara, care se pierde aproximativ la localitatea Zoresti, ar indica aceasta directie.

Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre Calmatui si Ialomita.Are o inclinare catre SE.Partea sa nordica si cea estica este ocupata de o fasie lata de nisipuri, care incepe de la Smeeni si Florica si se dezvolta spre rasarit trecand peste localitatile Pogoanele, Caldarasti si Padina.Suprafata nisipurilor prezinta un microrelief de dune, in general fixate, intre unele instalandu-se temporar chiar lacuri.Partea sudica si vestica, neocupata de nisipuri, este dominata de formatiuni loessoide si de crovuri.

Campia Buzau-Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub care o parte din apele Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre Calmatui in cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat o albie larga si doua terase joase, mai bine dezvoltata fiind cea inferioara(3-4m).Urmele acesteia se vad bine si la Tabarasti unde apare si un martor de eroziune inconjurat de numeroase belciuge, denumite si coturi, si peste care apele Buzaului se revarsa in timpul viiturilor, trecand peste Calmatui.Incepand de la Tabarasti , dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distinctie neta intre albia Buzaului si cea a Calmatuiului;este un ses intins, uneori cu saraturi, cu grinduri si cu martori de eroziune, peste care Buzaul isi trimite apele de viitura catre Calmatui, formand asa numitele "buzoiele". Prin actuala albie a Calmatuiului a curs candva Buzaul.

Campia Ramnicului, desi situata la marginea subcarpatilor, reprezinta o zona mai putin afectata de sibsidenta (in comparatie cu campia Gherghitei sau cu campia Focsanilor).Formatiunile cuaternare, ca si pietrisurile de Candesti, prezinta inclinari slabe dinpre piemontul Ramnicului catre campia din fata.In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale;incepand cu Jirlaul, aceste lacuri si vaile ce le alimenteaza reprezinta cursuri vechi ale Ramnicului.