Liceul divizat în 8 clase (1901-1928)
 


În anul scolar 1901-1902 intră în vigoare "legea Spiru Haret". Cursul superior se bifurcă în sectia reală si sectia clasico-modernă, liceul are 9 clase, 21 de profesori si 430 de elevi. Printre elev: Constantinescu D. Constantin (Klaps) de la Beceni, ajuns general de artilerie; Ciopală Stefan, doctor în medicină, medic la Buzău; Proca D. Traian, general medic; Stefănescu Marin, profesor la Universitatea din Cluj.

Director devine, pentru anul scolar 1902-1903, Constantin Giurescu, prin înlocuirea lui C.Leonescu. B.Iorgulescu se îmbolnăveste de nervi, fiind suplinit de colegi pe toată perioada anului. Elevii anului sunt: Antonescu Mihai, ajuns ofiter superior; Stoicescu S. Georgel, devenit profesor universitar de chimie la Iasi; Paraschiv Dobre (din Cilibia), devenit general de artilerie; Mănciulescu Constantin, devenit magistrat, inventatorul "electrografonului", precursorul magnetofonului de acum (1903). La sfârsitul anului, C.Giurescu obtine o bursă de studii pentru istoria românilor, la Viena, si părăseste Buzăul. Este numit director Gabriel Barca.

La 2 august 1904 se stinge din viată B.Iorgulescu, într-un sanatoriu din Bucuresti, si este înhumat în cimitirul "Sfânta Vineri".

În anul scolar 1904-1905, în locul lui B.Iorgulescu este transferat Toma Dicescu, care avea să fie numit si director provizoriu, înlocuindu-l pe Gabriel Barca. Se remarcă la învătătură: Bordescu Al. Ioan, Constantin Haralambie, ambii deveniti generali de armată.

În anul scolar următor (1905-1906) liceul functionează cu 15 clase, 386 de elevi si 21 de profesori. D.Constantinescu îsi încheie activitatea didactică, în timp ce noi profesori apar în corpul profesoral: Al.Dem.Scrădeanu, C.Lăcriteanu, Dem. Popescu, C.Tomulescu si se evidentiază elevii: Belea Constantin, Mihăiescu P. , Vlădescu Radu etc.

Anul scolar 1906-1907 este traversat de evenimente conflictuale între tărani si autorităti, unii profesori sunt de partea răsculatilor. Acum vine Ilie Dumitrescu la catedra de limba latină si N.I.Nazarie la stiintele naturii; director a fost ales Gheorghe Popescu. În cadrul Ateneului au conferentiat Gr.Tocilescu, Toma Dicescu si doctor Al. Savu.

În anul scolar 1907-1908 scoala functionează cu 14 clase în care s-au înscris 434 de elevi si cu 25 de profesori. Se realizează lucrări de modificare, adăugire si reparatii a scolii după un plan al arhitectului urbei, inginerul A.Penescu. În cadrul Ateneului conferentiază: P.Zaharescu despre calendare; Toma Dicescu - "Sunt toti oamenii susceptibili de cultură?"; Al.Dem.Scrădeanu - "Navigatia aeriană"; Enache Poclitariu - "Generatia spontană"; Oprea Somnea - "Masina omenească"; D.Georgescu - "Despre caracter"; Gh.Babes - "Buzăul unguresc".

Anul scolar 1908-1909 are aceeasi structură organizatorică. De la 1 aprilie 1909, pe lîngă programul de gimnastică s-a introdus instructia militară, predată de căpitanul I.Brezeanu. Războiul pare iminent. Foarte multi absolventi îmbrătisează cariera militară. Sunt evidentiati pentru învătătură următorii elevi: Răscan Ion, Dospinoiu I., Ionescu Constantin, Panaitescu Haralambie, Carîp Constantin, Brătescu Constantin, Manolescu Nicolae, Velescu Al., Scutaru Ion, Serbănescu Constantin.

La sala Moldavia, în cadrul Ateneului a conferentiat N.Iorga în folosul Ligii culturale, doctor Poenaru-Căplescu, "Tuberculoza", Gh.Scutaru - "Plimbări în văzduh"; în aceeasi sală s-a aniversat ziua Unirii printr-un festival, la 23 ianuarie 1909.

În memoria lui B.Iorgulescu, s-a organizat la 9 ianuarie 1910, în sala teatrului Moldavia, o manifestare artistică pentru ridicarea unui bust al regretatului profesor.

În anul scolar 1910-1911 au loc miscări de profesori; la 19 ianuarie depune jurământ pentru directorat N.I.Nazarie, iar o lună mai târziu, ca subdirector, St.G.Dimitriu. Se disting elevii: Manolescu Nicolae - devenit general de artilerie si Constantin I. Brătescu - devenit general de cavalerie. Biblioteca liceului a primit o însemnată donatie din partea filantropului Procopie Casotti, cuprinzând 954 de volume, tablouri de N.Grigorescu ("Bătrână torcând la vatră", "Car cu boi", "Ciobănasul", "Cumpăna în Bărăgan", "Care cu boi", "La scăldat", "Evreul cu caftan", "Vas cu flori") si alte 5 studii si portrete.

Anul scolar 1911-1912 este important prin hotărârea Ministerul Instructiunii de construire în Buzău a Scolii Normale si a internatului Liceului "Al. Hasdeu", care a functionat în strada Bucegi (Liceul de Artă). Liceul are 15 clase cu 506 elevi si 25 de profesori. Între profesorii noi veniti (Al.Stancu, I.Oncica, I.G.Tăbăcariu), apare Jules Berbier la catedra de franceză. Sunt evidentiati următorii elevi: Neamtu Petru - inginer, director general al S.T.B.; Georgescu Cantemir - doctor în chimie, Raiciu Al. Ioan - avocat, doctor în drept la Paris, fost ambasador în Polonia; Ianculescu Romulus - inginer, inspector general C.F.R., Paraschivescu Constantin-Bălăceanu - avocat, decanul avocatilor din Bucuresti. De asemenea, în cadrul Ateneului a conferentiat N.Iorga despre "Ce trebuie să spunem altora?".

În anul scolar 1912-1913, liceul a functionat cu 15 clase (I-III paralele, a IV-a simplă, a V-a si a VIII-a reale si moderne). Între noii profesori veniti se remarcă C.Chiritescu, Ion Trifu, D.Holban, Stefan Trifan, Stefan Sterian. Începutul Războiului Balcanic găseste în corpul profesoral al liceului 16 profesori nemobilizati si 9 mobilizati. Se disting în acest an elevii: Mateescu Cristea, devenit profesor la Institutul Politehnic din Bucuresti, membru corespondent al Academiei, si Contescu Dumitru - profesor-doctor la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucuresti. În martie 1913 se înfiintează, sub îndrumarea profesorului de limba română N.D.Chiriac, "Societatea literară B.P.Hasdeu"; în sala Ateneului a conferentiat A.D.Xenopol despre "Ideea natională".

Prin crearea clasei a IV-a divizionară, în anul scolar 1913-1914, liceul are toate clasele paralele, devenind liceu dublu (16 clase), formatie ce se va statornici. La catedră au functionat 27 de profesori, dintre care 8 functionau si la Scoala Normală. La 28 ianuarie 1914 este numit director Gh.Răscanu. La învătătură sunt evidentiati: Constantin Velluda - profesor doctor-docent la Facultatea de Farmacie din Cluj; Constantinescu Ion - general de artilerie.

În anul scolar 1914-1915 liceul functionează cu 686 de elevi înscrisi si 28 de profesori, majoritatea din anul trecut. Dintre absolventi se disting: Dinulescu Gh. - doctor veterinar, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucuresti; Ionescu T. Ion - general de infanterie; Aldea Romulus - general, comandant de divizie. În cadrul Ateneului, în al XXI-lea an de existentă, conferentiază profesorul Constantin Provin despre "Opera literară a lui Ibsen".

Anul scolar 1915 - 1916 mai adaugă la clasele existente (16), o clasă, a I-a C, extrabugetară, având 40 de elevi, existentă numai în acest an. Elevi distinsi: Ionescu Stoian, Podeanu Dumitru, Stănescu Dumitru, Costescu Romulus etc.

În timpul primului război mondial (1916-1918), scolile nu si-au redeschis cursurile, localurile fiind puse la dispozitia armatei pentru spitale militare. În localul liceului s-a instalat spitalul temporar numărul 171, sub conducerea dr. Petre Inotescu si a directorului Gh. Răscanu; la 26 noiembrie 1916 are loc evacuarea spitalului. Până la instalarea nemtilor în liceu (1-2 decembrie 1916) pe aici au trecut diverse trupe românesti si rusesti; este perioada când dispar parte din obiectele de valoare (toată colectia Casotti) si aproape 20% din volumele bibliotecii. În această perioadă director delegat a fost Gh.V.Stănescu.

La 11 februarie 1918, liceul îsi redeschide cursurile într-un local amenajat de Primărie la un loc cu Scoala Normală si Seminarul, unde functionează până la 1 septembrie 1918. La 27 iulie 1918 este numit director N.I.Nazarie. Se remarcă în această prioadă absolventii: Vencov Stefan - profesor de fizică la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei; Andreescu N. Iulian. În timpul ocupatiei din 1916-1918, localul scolii si dependintele au fost deteriorate si aduse aproape în stare de ruină. Distrugerile au fost evaluate de directorul N.I.Nazarie si autoritătile orasului la suma de 1,8 milioane lei.

Directorul N.I.Nazarie intervine la Comandamentul militar german pentru reinstalarea liceului în localul său; cursurile se redeschid la 1 noiembrie 1918, cu 14 clase si 26 de profesori. La 25 ianuarie 1919 este ales director Nicoale Baciu. Printre absolventi sunt elevii: Sburlan A. Dumitru, devenit profesor la Politehnica din Bucuresti, Pârvulescu Nicolae, doctor inginer, conferentiar la Institutul de Petrol si Gaze din Ploiesti, M.Popescu-Buzău, doctor docent si secretar general al Uniunii Medicale Balcanice.

În anul scolar 1919-1920 se completează clasele dispărute în timpul războiului si se înfiintează mai multe clase la cursul inferior; se ajunge la 17 clase si 24 de profesori. Charles Paquier din misiunea universitară franceză în România predă limba franceză. La 15 mai 1920 este înlocuit directorul N.Baciu cu Ilie Dumitrescu. Din seria acestui an absolventul Nestorescu Nicolae a devenit profesor universitar la Facultatea de Medicină din Bucuresti si membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale. În acest an, sub patronajul domnului Ion Trifu, apare revista "Munca intelectuală".

În anul scolar 1920-1921, alături de cele 16 clase bugetare, se mai înfiintează alte 4 clase extrabugetare care au un efectiv total de 915 elevi. La catedră sunt mentionati 29 de profesori; între absolventii scolii de la finele anului se remarcă: Cristea Constantin - devenit profesor la Buzău; Herman Gheorghe - conferentiar la Facultatea de Farmacie din Bucuresti; Negulescu Emil, inginer silvic; Furtunescu G. Ioan (admis cu "laudă" la examenul de diplomă). În acest an Ateneul îsi reia activitatea, întreruptă pe toată perioada războiului, iar un an mai târziu această institutie îsi încetează activitatea.

În anul scolar 1921-1922 creste la 7 numărul claselor extrabugetare; liceul functionează cu 23 de clase în care sunt înscrisi 1093 de elevi. La 1 februarie este numit director Alexandru Stancu. Din această serie se remarcă: Grecescu T. Emil, contraamiral, comandantul marinei militare române după 1944, Nicolescu Sorin, inginer, conferentiar la Institutul Politehnic din Bucuresti, Ionescu Gh. - colonel de geniu, comandantul Scolii Militare de Geniu, Rusescu P. Corneliu - profesor de fizică, prorector la Institutul din Galati; Vasilescu Toma, conferentiar la Facultatea de Filologie din Bucuresti.

În anul scolar 1922-1923 comitetul scolar întretine 8 clase extrabugetare, cu un efectiv de 1117 elevi, la care predau 32 de profesori. Localul liceului, devenit neîncăpător, determină repartizarea cursurilor în două serii. Se reface o parte din mobilierul distrus, iar N.I.Nazarie reuseste refacerea muzeului de botanică si zoologie. Directorul Alexandru Stancu cumpără, de la mostenitorii lui Petre Inotescu, terenul de cca. 12000 m2 din strada Libertătii pentru constructia internatului. Acest spatiu va deveni "cu adevărat baza de dezvoltare viitoare a liceului". Până la ridicarea noii clădiri, liceul a folosit, ca internat, clădirea existentă pe terenul cumpărat. După ceva reparatii, s-a deschis în ea un internat mic pentru vreo 20 de bursieri si câtiva solventi; în acelasi an s-a înfăptuit "instalatiunea unei uzine electrice proprii a liceului", prin contributia comitetului scolar, renuntându-se la alimentarea din surse externe.

În anul scolar 1923-1924, scoala are 25 de clase (16 bugetare plus 9 extrabugetare), 1189 de elevi si 34 de profesori. Printre elevii absolventi: Tomescu C. Constantin - inginer, devine conferentiar la Facultatea de Transporturi Bucuresti si apoi ministru al C.F.R. în 1951. Apare "Vlăstarul", revistă a corpului didactic primar din judetul Buzău.

Din 8 martie 1925 s-au adus câteva modificări legii lui Spiru Haret, prin transformarea examenului de absolvire a cursului inferior în examen de admitere în cursul superior si prin transformarea examenului de absolvire a cursului superior în examen de bacalaureat (după promovarea clasei a VIII-a), examene care se tineau în două sesiuni: iunie si septembrie. Între noii absolventi se disting ulterior: Podeanu Gh. - medic chirurg; Serbănescu Ioan - doctor în stiinte naturale, cercetător la Institutul Geologic; Tănăsescu Valeriu - inginer conferentiar la Institutul Politehnic Bucuresti.

Comitetul scolar instituie taxa pentru clădit, de 1000 de lei pentru fiecare elev, si înfiintează cinematograful liceului - "pretios auxiliar al învătământului care va scăpa elevii de a mai vedea filmele cu subiecte imorale ce rulau în cinematografele din oras", care va functiona în sala de gimnastică.

În anul scolar 1925 -1926 scoala are acelasi număr de clase si profesori; se pune piatra fundamentală a noului internat. Alexandru Stancu, directorul liceului, a mijlocit si cumpărarea imobilului mostenitorilor lui N. Sibiceanu, din str. Gării, astăzi "Clădirea clubului". La 15 aprilie 1926, Al.Stancu demisionează de la directie, lăsându-i locul lui Pamfil Georgian, iar în iunie 1926 este dezvelit bustul lui Basil Iorgulescu.

În anul scolar 1926-1927 liceul are 26 de clase cu un total de 1187 elevi si 37 de profesori. Internatul functionează în cele două imobile nou cumpărate, fiind destul de neîncăpător fată de numeroasele cereri existente. Din promotia acestui an: Popescu C. Ioan - devine conferentiar la catedra de mineralogie si cristalografie a Facultătii de Geologie-Geografie din Bucuresti; Vlad Aurel, inginer constructor, profesor la Facultatea de Drumuri si Poduri Bucuresti. Se cumpără pentru liceu un pian mare si un instrument pentru fanfară, alături de alte materiale didactice. Revista "Munca intelectuală" va apărea sub numele de "Revista noastră"(1 ianuarie 1927), având ca director constant pe C.Cristea.

De la 1 aprilie 1927 a fost numit director Constantin Chiritescu; liceul functionează cu 27 de clase (16 bugetare si 11 extrabugetare) având 1163 de elevi si 33 de profesori. Printre absolventi: Pătârlogeanu P. Valeriu, inginer C.F.R., fost prefect după 1944; Stănescu St. Ioan - profesor si decan al Institutului Politehnic Brasov; Vasiliu Constantin - arhitect; Macovei D. Pompiliu - arhitect, profesor la Institutul de Arhitectură Bucuresti; Gavăt Ioan - doctor în chimie, cercetător la Institutul de Chimie al Academiei.