:: Buzau - Vegetatia si Fauna ::

Vegetatia si Fauna

Relieful favorizeaza marea varietate a florei si faunei judetului, repartitia acestora putand fi urmarita in functie de altitudine. Este de remarcat si interferenta, pe aceste locuri, a ariilor de raspandire a unor specii caracteristice Europei sudice, vestice si estice. pe fondul general al provinciilor biogeografice(dacica si pontica), aceste elemente s-au constituit in complexe si etaje biogeografice, in a caror repartizare un rol de baza l-a avut structura reliefului.Se pot cita urmatoarele complexe :tufisurile subalpine, padurile de rasinoase de tip borealcu predominarea neta a molidisurilor, padurile de tip subatlantic din domeniul fagului, padurile de gorun si mixte de tip central-european(toate apartin provinciei dacice);in campie se desfasoara stepa si silvostepa, prelungiri ale provinciei pontice. ETAJUL SUBALPIN se desfasoara pe toate golurile montane, de la 1400-1450m in sus.Altitudinea mica si slaba masivitate au facut ca numarul de specii caracteristice acestui etaj sa fie redus. Dintre acestea, jneapanul(Pinus montana), smirdarul (Rhododendron kotschyi), salcciile pitice(Salix nana) apar doar in cateva puncte.In schimb, ienuparul(Juniperus sibirica) este foarte extins in Siriu si Penteleu.Catre etajul padurilor, pajistile se imbina cu arbusti si arbori izolati ce nu depasesc 4m inaltime si care datorita vanturilor predominante pe anumite directii au aspectul unor steaguri.Pe aceste terenuri s-au instalat formatii de iarba stancilor (Agrostis rupestris), paiusca (Festuca supina)si taposica (Nardus stricta),in asociatii diferite, in functie de expunere, panta, sol si umiditate.Pe versantii puternic expusi vantului se intalnesc licheni si muschi.In afara acestor specii se intalnesc numeroase plante cu flori viu colorate , care schimba cromaticul pajistilor:stanjenelul de munte, garoafa , gentiana toporasul de munte. Domeniul subalpin buzoian este mai putin populat cu animale,in special datorita dimensiunilor reduse si mai ales prezentei omului.Totusi, printre tufe de ienupari sau afina vietuiesc numeroase pasari:cinteza alpina(Montifringilla nivals),fasa alpina(Anthus spiroleta), pietrarul, sturzul de piatra, ulii.Pe stanci se intalnesc cateva specii de reptile:vipera comuna, soparla de munte.Vara, seara sau dimineata, dar uneori chiar ziua, in jurul stanelor dau tarcoale ursii si lupii.Lumea animala este intregita de numeroase specii de fluturi, gasteropode etc. ETAJUL CONIFERELOR se remarca prin predominarea molidului (Picea excelsa).Secundar se adauga bradul(Abies) si unele exemplare de pin si tisa. Padurile de molid pure sunt limitate ca suprafata si apar doar in Siriu si Penteleu.Ele sunt in amestec cu fagete si se desfasoara de regula intre 1200-1400m.Molidisurile sau bradetele pure apar la peste 1400m.Structural, in molidisurile pure(Penteleu) se intalnesc numerosi arbori foarte vechi(300-400 ani).Solul scheletic, acid, umed, permite dezvoltarea unor specii de plante ierboase (pedicuta, macrisul iepurelui, clopotelul). Pajistile sunt bogate in graminee alaturi de care se intalnesc rugi de zmeura si mure, fragi, numeroase specii de viorele, clopotei, ciubotica cucului.In lungul apelor si in general in locurile umede vietuiesc cateva specii de muschi, piciorul cocosului, izma, iar in microdepresiunile din spatele valurilor de alunecare formatiuni turboase. In afara unor specii de nevertebrate prezente in litiera acestor paduri, majoritatea lumii animale este comuna etajului de conifere si celui de foioase. ETAJUL FOIOASELOR se subdivide in cateva subetaje: Subetajul fagului se desfasoara intre 700 si 1250- 1300m, dar se extinde in asociere cu gorunul si in afara acestor limite.Extensiunea padurilor de fag compacte si pure spre sud subliniaza cel mai bine in peisaj contactul dintre zona subcarpatica si cea montana pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopatari.Predomina evident padurea de fag, in asociatie cu aninul(Alnus incana), mesteacanul, paltinul(Acer pseudoplatanus), ulmul si cu arbustii.In general, arbustii(alunul, tulchin, soc negru si rosu), apar in arealele despadurite si lipsesc complet in interiorul padurii de fag. In zonele defrisate recent se dezvolte asociatii cu parusca, fragi, zmeura, mure.Treptat ele sunt inlocuite de paduri de tranzitie cu specii iubitoare de lumina(plopi, salcii, mesteceni),iar intr-o faza inaintata de refacere a padurii, de catre fagi. Lumea animala este bogata, conditiile de viata din padurile de fag si molid fiind deosebit de favorabile.Se poate remarca existenta catorva "strate" de viata animala, incepand cu solul si frunzarul bogat in insecte, viermi, moluste, miriapode si terminand cu coronamentul arborilor, in care isi duc viata pasari, insecte si unele mamifere. In padurile buzoiene se in talneste frecvent cerbul,alaturi de porci mistreti,veverite, rasi, jderi.Pe potecile cele mai intunecate sau in zmeurisuri poate fi intalnit ursul brun carpatic, la care se adauga lupul vulpea, iepurele, soarecele de padure, precum si numeroase pasari(ieruncile, cocosul de munte, mierlele, privighetori, ciocanitoarea si unele specii de vulturi). Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice.Padurea este dominata de gorun , dar nu lipseste nici fagul, in special in zonele inalte sau in locurile umbroase.In asociatie cu aceste doua specii cresc mesteacanul, plopul si arinul.Arbustii (catina, jneapanul) se imbina cu plantele ierboase(festuca, barboasa, firuta, mojdreanul. scumpia, liliacul).In zona Vulcanilor noroiosi se intalneste gardurarita,fiind singurul loc din Europa unde creste aceasta planta. Unele conditii topoclimatice specifice, impuse de manifestarea efectului de fohn in Subcarpatii de curbura si de orientarea spre SE a pantelor au permis pastrarea unor elemente termofile submediteraneene. In arealul subetajului gorunului sunt frecvente specii de animale existente si in subetajele anterioare , dupa cum unele provin din stepa si silvostepa.Dintre mamifere amintim:veveritele, caprioarele, rasii, lupii iepurele.Numeroase sunt speciile de pasari(mierla, sturzul, potarnichea, ciocarlia, pitigoiul), reptile(sarpele orb, soparla), batracieni, insecte. SILVOSTEPA ocupa aproape jumatate din suprafata judetului si se desfasoara in campie, pe glacisul Istritei si piemontul Ramnicului. Limita dintre etajul padurilor de deal si silvostepa nu poate fi redusa la o linie, ci la o zona de tranzitie.Aceasta zona se remarca prin abundenta stejarului pufos, concentrarea stejarului brumariu in bazinul Slanicului, prezenta relativ mare a gorunului, precum si a unor elemente termofile.Contactul dintre silvostepa si stepa se desfasoara in etajul judetului in lungul unei linii ce ar trece prin apropierea localitatilor Padina, Rusetu, Galbenu, pe la NV de lacurile Amara Balta Alba. Caracteristica padurilor silvostepei o da tipul de padure de amestec de stejar pedunculat si stejar brumariu si pufos, pe solurile compacte, cu exces de umiditate.Flora de arbusti este bogata si variata.Sub aceste paduri vegeteaza si porumbarul, sangerul,socul, murul. La contactul dintre silvostepa si stepa , pe nisipurile de la sud de valea Calmatuiului, exista palcuri si exemplare razlete de stejar brumariu, paducel, migdal pitic, iar dintre ierburi adesea Stipa capillata. STEPA se desfasoara numai in SE judetului, pe suprafete restranse, reprezentand ultimele prelungiri ale subzonei de stepa pontica.Astazi, elementele xerofite tipice, datorita luarii in cultura a terenurilor, apar doar pe suprafete mici,in lungul vailor sau pe unele izlazuri comunale.Vegetatia ierboasa este compusa din graminee:paius, firuta, negara, pir crestat, precum si trifoi, mazarichea.Pe malurile abrupte ale vailor s-au pastrat tufisurile cu porumbar, visin de stepa, migdalul pitic. Fauna din stepa si silvostepa este reprezentata in special din rozatoare, pasari si insecte:soarecele de camp, popandaul, iepurele de camp, prepelita, potarnichea, graurul,dintre insecte:lacustele,cosasii,greierii. Vegetatia azonala din stepe si silvostepa buzoiana este legata de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi. In lungul Buzaului, Calmatuiului, pe solurile bogate in saruri, s-a dezvoltat o vegetatie formata din plante halofile:saracica(Salsola soda), branca(Salicornia herbaceea),etc. Pe nisipurile de la sud de Calmatui, alaturi de plantele psalmofile specifice(Polygonum arenarium, Tribulus terrestris,etc.)exista si elemente adaptate din zonele vecine(Obsiga, trifoiul, gusa porumbelului). In luncile Buzaului, Ramnicului si uneori in lungul vailor mai mici, s-au dezvoltat zavoaie formate din ulmi, plopi, salcii, catina.Trecerea de la zavoaie la vegetatia zonala se realizeaza prin padurile de ulmi cu elemente din fasiile vecine.In zavoaie fauna este mult mai bogata, in special in pasari si insecte.