 |
 |
 |

Clima
|
|
Ca si intrega tara,judetul Buzau se incadreaza in
climatul temperat continental. Treptele de relief,ca si
pozitia sa la curbura Carpatilor introduc o serie de
nuante locale,ce conduc la trei tipuri principale de
climat:de munte,de deal si de campie.
Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi
medii anuale de 4-6 grade C(temperaturile medii cele mai
ridicate sunt in luna iulie,iar cele mai scazute in
ianuarie si februarie),prin precipitatii ce cresc cu
altitudinea.Versantii nordici si nord-estici sunt expusi
activitatii frontale maselor de aer din vest,fiind
frecvent acoperiti de nori ,iar cei orientati spre est
au ,in general ,un cer mai senin. Suma precipitatiilor
depaseste evapotranspiratia potentiala ,fapt care
asigura scurgerea de suprafata si cea subterana.
Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de
8-10 gradeC;in luna iulie temperatura medie oscileaza
intre 19 si 20 gradeC. Precipitatiile medii anuale sint
de 600-700 mm/an. Prezenta numeroaselor depresiunilor si
bazinete creeaza conditii favorabile inversiunilor de
temperatura ,mai accentuate in sezonul rece al anului.
Circulatia generala atmosferica ,dar mai ales
configuratia geomorfologica a zonei de curbura impun
dezvoltarea vinturilor foehnale.
Climatul de cimpie se caracterizeaza printr-o repartitie
relativ uniforma ,in suprafata , a elementelor
climatice. Temperaturile medii anuale si cele ale
anotimpurilor de primavara , vara si toamna sint mai
mari decit in regiunea de dealuri si de munte.
Precipitatiile inregistreaza valori sub 400 mm/an.
Fenomenele de iarna au o durata redusa ,iar stratul de
zapada este instabil si discontinuu. Trecerile de la
iarna la vara sint bruste ,desprimavararea fiind
timpurie. Continentalismul este mai accentuat si se
manifesta printr-o frecventa mare a zilelor tropicale si
a ploilor torentiale din timpul verii ,iar iarna prin
prezenta viscolelor create de Crivat.
Caracteristicile fiecarui tip de climat ,pentru intregul
teritoriu al judetului ,reies mai pregnant din analiza
fiecarui element climatic.
Repartitia si regimul temperaturii aerului poarta
amprenta influentei pozitiei geografice si a
reliefului.Se remarca o crestere constanta a valorilor
temperaturilor medii anuale pe directia nord-sud,de la
regiunile inalte(Lacauti 1,6 grade C,Nehoiu 9,5 grade
C),catre cele cu altitudini mai scazute(Patarlagele 9,7
grade C,Parscov 10,2 grade C,Buzau 10,8 grade C). In
regiunea montana si de deal se pot sesiza si
diferentieri climatice intre zonele joase depresionare
si culmile inalte. Mersul izotermelor evidentiaza
intrinduri de la sud catre nord in cadrul depresiunilor
mari si a culoarelor de vale si curbari inverse pe
culmi. Cauza este legata de deschiderea larga catre sud
a principalelor artere hidrografice (Buzau,Balaneasa,
Slanic) ,care usureaza patrunderea maselor de aer mai
cald din campie. Totusi ,temperaturile medii anuale mai
ridicate sint specifice numai depresiunilor si
bazinetelor subcarpatice amplasate pe vai largi ,cum ar
fi Patarlagele (9,7 gradeC) ,Parscov(10,2 gradeC)
,Cozieni(9 gradeC) ,Gura Dimieni(9,7 gradeC).
Depresiunile si bazinetele dezvoltate in zona montana si
pe reteaua hidrografica secundara din subcarpati(Gavanu
,Pinu ,Trestioara) inregistreaza temperaturi medii
anuale mai scazute fata de zonele interfluviale ,ca
urmare a inversiunilor de temperatura deosebit de
frecvente. Regiunile de campie si de deal inregistreaza
timp de zece luni pe an valori de peste o gradeC ,in
timp ce in zona montana numai opt luni depasesc aceasta
valoare.
Umiditatea relativa are importanta in reglarea
proceselor evapotranspiratiei si in formarea norilor si
a cetii. Datele medii arata ca valoarea cea mai mare a
umezelii relative se inregistreaza in luna ianuarie,
datorita conditiilor specifice (munte 84%, deal 80%,
campie 84%). Cea mai scazuta umezeala apare in iulie
(munte 72-80%, deal 64%, campie 56%), ca urmare a
cresterii temperaturilor aerului. In sezoanelede
tranzitie, umezeala relativa inregistreaza valori
intermediare (munte 20-30%, deal 15-20%, campie 10-20%).
Nebulozitatea cea mai crescuta, in judetul Buzau, se
iregistreaza in lunile de iarna primavara, cand gradul
de acoperire este de 6-7. Sezonul de vara si inceputul
toamnei se caracterizeaza printr-un timp senin(3,5-5,5),
accentuat in zona subcarpatica, ca urmare a efectelor
fohnale. Numarul de zile cu cer acoperit creste din zona
de munte catre cea de campie.
Regimul precipitatiilor, sub aspectul cantitatilor
anuale, variaza intre 800 si 1200 mm in zona montana,
600-800 mm in cea de dealuri si 400-500 mm in campie.
Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie; in
cadrul sau, luna iunie inregistreaza maximul de
precipitatii (Nehoiu 86,8 mm; Lopatari 100,4 mm; Cislau
71,9 mm; Gara Vaii 73,8 mm; Niscov 80,9 mm; Buzau 82
mm). In semestrul rece (octombrie martie), cantitatea de
precipitatii cazuta este mai redusa, deoarece circulatia
generale atmosferica este sub regim anticiclonal, iar
procesele de convctie termca mult diminuate. Minimul de
precipitatii apare in luna ianuarie cand, in medie, la
munte cad peste 35,3 mm, in zona dealurilor intre 27,9
si 29,4 mm, iar la campie 27,9 mm. Cu toate acestea, in
cadrul semestrului rece, in special in zona dealurilor
subcarpatice, luna octombrie se remarca printr-o
cantitate medie mai ridicata a precipitatiilor (47,0
mm).
Spatial, regimul precipitatiilor prezinta o serie de
particularitati legate de circulatia generala a maselor
de aer si de cadrul natural. Astfel, precipitatiile
anuale si lunare sacad de la nord la sud, ca urmare a
descarcarii maselor de aer umed oceanic pe directia
amintita si totodata a scaderii altitudinilor
reliefului; culmile orientate transversal fata de
directia principala a maselor de aer, cum ar fi dealul
Ciolanu, sau cele care au in nordul lor o zona
depresionara (culmile Posobesti, Hotilor, Botanu),
primesc o cantitate mai mare de precipitatii, din cauza
advectiei termice (precipitatii orografice); "golful"
Buzaului inregistreaza o cantitate de precipitatii mai
ridicata (Gura Niscovului 616,2 mm; Buzau 510,3 mm), ca
urmare a incarcariimosferei cu particule solide
provenite din zona industriala sau cu praf loessoidal.
Prima zi cu zapada apare inainte de luna noiembrie, in
zona montana; in subcarpati aceasta iregistreaza in
jurul datei de 20 noiembrie, iar la campie cu 10-20 de
zile mai tarziu. Aparitia primului strat de zapada este
legata de regimul circulatiei generale a maselor de aer
si de altitudinae absoluta ca factor local.
Burnita este, in cele mai multe cazuri, un fenomen
specific pantelor vestice si nord-vestice. Dureaza mai
multe ore in sir fara a insuma o cantitate mare de apa.
Bruma este frecventa in noptile de toamna si primavara.
Cele mai multe zile cu bruma apar in zona de deal si de
campie in lunile noiembrie si decembrie (Patarlagele 5,5
si, respectiv, 6,5; Buzau 3,0 si, respectiv, 4,2).
Poleiul si chiciura inregistreaza un numar mediu de 0,1
zile in decembrie si 0,2 zile in ianuarie.
Regimul eolian, in general sta sub directa influenta a
maselor de aer vestice. Pe timp de iarna, in zona de
campie si la poala subcarpatilor, apar invazii de aer
rece, provenite din aria anticiclonului siberian,
cunoscute, la noi, sub denumirea de Crivat. Ca o
caracteristica locala este prezenta fohnului, care
intalneste conditii favorabile de manifestare in zona de
dealuri, deoarece configuratia Muntilor Buzaului permite
revarsari de aer din Transilvania, peste culmile lor,
catre zona subcarpatica. Prezenta acestui fenomen,
asociat cu alte conditii climatice generale, se reflecta
in existenta unor specii vegetale termofile si xerofile,
cu regim termic specifc. Conditii optime de formare a
fohnului intalnim in zona dealurilor Istrita, Ciolanu,
Botanu, Hotilor etc., evidentiati si prin cultura vitei
de vie.
|
|
|
 |
| |
|
 |